Romania - Prezentare Generala - InfoGhidRomania.com

Ghid Turistic Romania
Du-te la conținut

Meniul principal :

Romania - Prezentare Generala

ROMANIA

Romania este situata in sud-estul Europei, intre 43°37'07"-48°15'06" lat. N si 20°15'44"-29°41'24" long. E. Suprafata Romaniei este de 238.391 km. patrati. Romania se invecineaza: la N si E - Ucraina, in E- Marea Neagra si Republica Moldova, la S - Bulgaria, la SV - Serbia si la V - Ungaria.

Relieful: Relieful Romaniei este armonios repartizat: muntii, care formeaza un arc in partea centrala, ocupa 31% din suprafata, dealurile si podisurile 33%, iar campiile situate in S si V tarii 36%.  Carpatii Romanesti se impart in trei grupe: Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali.

Carpatii Orientali
, care se intind intre granita de N a tarii si Valea Prahovei, sunt alcatuiti din trei zone dispuse paralel pe directia NV-SE: flisul (in E), culminand la 1907 m in vf, Toaca din masivul Ceahlau, zona cristalino-mezozoica in partea centrala (2303 m in vf. Pietrosu din masivul Rodna, altitudinea maxima din Carpatii Orientali) si zona vulcanica (in V), care atinge 2100 m in vf. Pietrosu din masivul Calimani; aceasta ultima zona reprezinta cel mai lung lant vulcanic din Europa (Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita). Carpatii Orientali se caracterizeaza prin altitudini moderate, culmi parelele care inchid largi depresiuni (Prislop, Mestecanis, Ghimes-Palanca, Oituz, Predeal, s.a.); in masivul Rodnei se intalnesc urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai si lacuri glaciare); sunt bine impaduriti, constituind principalul domeniu forestier al tarii.

Carpatii Meridionali
, dezvoltati intre valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna, cuprind patru masive principale (da la E la V): Bucegi (alt. max. 2505 m vf. Omu), Fagaras (2544 m in vf. Moldoveanu, alt max. din tara), Parang (2518 m in vf. Parangu Mare) si Retezat-Godeanu (2509 m in vf. Peleaga). Sunt mult mai masivi, cu alt. ce depasesc frecvent 2000 m, cu putine depresiuni (Lovistea, Petrosani, Hateg) si trecatori, circulatia realizandu-se adesea prin defilee (Turnu Rosu, Cozia, Lainici s.a.); numeroase urme ale glaciatiunii cuaternare (circuri, vai glaciare, creste ascutite, lacuri), mai ales in masivele Fagaras si Retezat.

Carpatii Occidentali
, delimitati de Dunare in S si Somes in N, alcatuiti din M-tii Banatului, Poiana Ruscai, si M-tii Apuseni, au aspect insular si sunt cel mai putin masivi (alt. medie 654 m, alt. max. 1849 m in vf. Curcubata Mare din masivul Biharia), cu numeroase depresiuni (Tara Motilor pe Aries, Zarand pe Crisul Alb, Bozovici pe Nera, Beius s.a.) si culoare transversale ( Timis-Cerna, Mures, Crisul Repede s.a.); calcarele au favorizat dezvoltarea unor bogate fenomene carstice mai ales in M-tii Apuseni.
In interiorul arcului carpatic se desfasoara Podisul Transilvaniei (400-700 m alt.) cu relief deluros, mai inalt in SE (Podisul Tarnavelor) si mai coborat in NV (Campia Transilvaniei); in NV tarii se afla Podisul Somesan, zona colinara cu o serie de culmi izolate cristaline (culmea Codrului, Magura Simleului), iar in E Podisul Moldovenesc. Cu intinse suprafete structurale si frecvente alunecari de teren, acesta reprezinta alt. de 300-500 m in Podisul Sucevei, 300-400 m in Podisul Barladului si numai 200 m in Campia Jijiei.
In exterior Carpatii sunt dublati, intre Valea Moldovei si Valea Motrului de Subcarpati, uniate colinara alcatuita din roci friabile (marne, argile s.a.) ce favorizeaza procesele de panta, avand culmile paralele (alt. medie 500 m, alt. max. 1227 m in vf. Chicera din Subcarpatii Getici) despartite de depresiuni, vai longitudinale si traversate de rauri care izvorasc din Carpati. O zona piemontana discontinua face trecerea intre Carpati si Campia de Vest (sector al Campiei Panonice cu alt. medii intre 90-120 m), iar in S Piemontului Getic si Subcarpatii se interpun intre Carpati si larga Campie a Dunarii de Jos (Campia Romana), care reprezinta o oarecare variatie morfologica si coboara de la 300 m alt., in NV, la numai 10-30 m in SE, in zona Siretului Inferior; intre Dunare si Marea Neagra, se afla Podisul Dobrogei, ocupat in jumatatea nordica de Podisul Macinului, de varsta hercinica, abia atingand 467 m in vf. Tutuiatului, si de Podisul Casimcei, cu alt. sub 300 m, iar in jumatatea sudica de o platforma de 100-200 m alt.. In N Podisului Dobrogei se afla Delta Dunarii (4340 km2 pe teritoriul Romaniei), zona in care fluviul se desparte in trei brate inegal ca volum de ape purtate (Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe). Delta Dunarii este declarata din 1990 rezervatie a biosferei.

Clima:
temperat-continentala de tranzitie, cu usoare influente oceanice (in V), mediteraneene (in SV), continentale (in NE), modificate local de orientarea reliefului. Iarna temperatura medie coboara sub -3°C, iar vara oscileaza intre 22°C si 24°C. Media anuala este, la alt. apropiate, de 11°C de-a lungul Dunarii si 8°C in N tarii. Minima absoluta inregitrata a fost de -38,5°C (in localitatea Bod din depresiunea Brasov), iar maxima absoluta de +44,5°C (in localitatea Ion Sion din Baragan). Precipitatiile medii sunt de 637 mm/an, cantitati mari inregistrandu-se in zonba montana (peste 1000 mm/an) si mai scazute in Baragan (500 mm/an), Dobrogea si Delta Dunarii (sub 400 mm/an).

Vegetatia si fauna:
vegetatia forestiera primordiala ce acopera intregul teritoriu (cu exceptia SE tarii) a facut loc treptat terenurilor agricole. Azi padurile ocupa aprox. 27% din suprafata Romaniei, fiind formate din foioase (stejar, gorun, carpen, fag, ulm, frasin, tei, paltin s.a.) pana la 1000-1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.) pana la 1800 m. Pasunile si pajistile alpine ocupa suprafete importante, folosite mai ales in cresterea oilor. Fauna, bogata si variata, este interesanta cinegetic prin cerbi, caprioare, ursi, vulpi, lupi, mistreti s.a.; specii mai rare ca pelicanii, califarii, vidrele (in Delta Dunarii), capra neagra, cocosul de munte, rasul s.a. sunt puse sub protectia legii. Delta Dunarii adaposteste un numar mare de pasari.

Populatia:
este formata in majoritate de romani 89% ,4%, maghiari 7,1%, tigani 2%, germani, ucrainieni, rusi-lipoveni, turci, tatari. In afara granitelor traiesc peste 8 mil. de romani, atat imigrati in Europa occidentala, Canada, SUA, Australia, America de Sud (cei mai multi in ultimele decenii), cat si din tarile vecine unde traiesc comunitati mari de romani. Concentrarea max. a pop. in zonele de campie (peste 55%), indeosebi în zona capitalei (1.000 loc./km2). In zona de munte (5% din populatie) densitatea loc. este slaba. Rata natalitatii: 11,6‰; a mortalitatii: 11,5‰. Rata pop. urbane: 55%.

Resurse si economie: Romania este o tara in tranzitie de la o economie socialista la o economie de piata care a avut dupa 1990 un ritm lent de aplicare a reformei (pana în 1996-1997). Dintre tarile foste socialiste, a beneficiat mai putin de sprijin financiar international, datorita regimului politic. Economia Romaniei este industrial-agrara. Ramurile industriale sunt diversificate si raspandite pe intreg teritoriu Romania. Ele sunt: metalurgia neferoasa, siderurgia, petrochimia, industria lemnului, constructia de nave, textile, pielarie, alimentara, care au suferit dupa 1989, datorita intarzierii restructurarii industriei si precaritatii investitiilor. Romania are numeroase resurse miniere, dar reduse ca pondere: carbuni (lignit), aur, argint, lemn, uraniu, sare (rezerve importante). Petrolul si gazele naturale nu satisfac consumul intern.

Transportul: lungimea totala a retelei feroviare in Romania reprezentand cele mai insemnate cai pentru transportul de marfa, este de 11.348 km. Din care 3348 km sunt electrificati. Reteaua de drumuri publice totalizeasa 72.799Km. din care mai putin de jumatate sunt drumuri asfaltate.

Orase:
Bucuresti, pe malul raului Dambovita este cel mai mare centru industrial al tarii. 51% din populatia Romaniei traieste in mediul urban iar acest procent este in continua crestere. Al doilea oras ca marime este Brasovul cu o populatie de 323.835 locuitori. Constanta ( 350.476 ) este cel mai mare port.

Turismul: principalele zone sau obiective turistice
·    litoralul Marii Negre cu renumite statiuni de cura heliomarina (Mamaia, Mangalia, Saturn, Jupiter - Cap Aurora, Venus, Neptun), de cura balneara (Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Mangalia), cu orase de vacanta pentru copii (Navodari) si tineret (Costinesti), cu vestigii ale oraselor antice (Tomis, Callatis, Histria).   
·    zona Bucegi-Brasov (principala zona a turismului montan si hibernal din Romania cu orasul Brasov si statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Predeal s.a.).
·    Valea Oltului cu statiuni balneare in judetul Harghita (Tusnad) si Valcea (Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora).
·    NV Moldovei (Bucovina) cu monumente de arta feudala incluse in catalogul UNESCO (bisericile cu fresce interioare si exterioare de la Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor, manastirea Putna si vechea capitala a Moldovei, Suceava)
·    M-tii Apuseni cu spectaculoase fenomene carstice (pesteri - inclusiv pestera cu ghetar fosil de la Scarisoara, cetatile Ponorului, Cheile Turzii, defileul Crisului Repede s.a.) si o cultura veche populara, nealterata.
·    Maramuresul, cu valori folclorice si etnografice (o adevarata civilizatie a lemnului: porti sculptate, case, biserici cu turle inalte - Ieud, Bogdan Voda, Rozalvea s.a. - Cimitirul Vesel de la Sapanta s.a., port popular viu colorat) unice in tara, cu statiuni balneare (Ocna Sugatag) si de sporturi de iarna (Borsa, Mogosa).
·    Delta Dunarii
·    Portile de Fier (cu statiunea Baile Herculane, cunoscuta din timpul romanilor; defileul Dunarii, fenomene carstice in munti si podisul Mehedinti: Topolnita, Closani s.a.)
·    M-tii Fagaras (supranumiti "Alpii Translivaniei").
·    Alte zone: Ceahlau - Lacu Rosu; M-tii Semenic, zona Tarnavelor cu biserici fortificate, M-tii Retezat (cu parcul national omonim), M-tii Rodnei (inclusiv statiunile balneare de pe Somesul Mare), centre turistice: Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu (capitala culturala a Europei), Timisoara.

Rezerva Hotel

Bilete Avion

Cursuri Online Autorizate
 
 
 
Feed RSS
Newsletter
Înapoi la cuprins | Înapoi la meniul principal