Timisoara este un oras multicultural, influentat de diversele comunitati etnice, în special de cea germana, maghiara si sârba, dar si de cele bulgara, italiana, palestiniana si greaca. Mostenirea culturala si diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale orasului. Cu cele peste 12 institutii culturale profesioniste, Timisoara este, dupa Bucuresti, al doilea pol cultural din tara din punct de vedere al marimii si diversitatii ofertei culturale. O mare traditie o are teatrul timisorean, care prin cele trei teatre de stat: Teatrul National, Teatrul German si Teatrul Maghiar, ofera spectacole în limbile româna, germana si maghiara. Cele trei institutii împart aceiasi cladire-simbol cu Opera Româna.
Prima atestare documentara a localitatii Timisoara dateaza fie în 1212, fie în 1266. În 1175 este mentionat comitatul Timis, dar sursele nu mentioneaza care este centrul economic si administrativ al acestuia. În momentul atestarii sale acesta facea parte din comitatul Timis, o unitate administrativ teritoriala a regatului ungar. Teritoriul cunoscut mai târziu ca Banat cu centrul administrativ în "Urbis Morisena" (apoi Cenad), fusese cucerit de catre maghiari în jurul anului 1030 si încorporat regatului ungar.
Timisoara este situata în sud-estul câmpiei Tisei, în zona de divagare a râurilor Timis si Bega. Apele celor doua râuri au format aici un tinut foarte mlastinos si frecvent inundat. Timisoara însa s-a dezvoltat într-unul din putinele locuri pe unde se puteau trece mlastinile.
Acestea au constituit pentru mult timp o autentica fortificatie în jurul cetatii, însa au favorizat si o atmosfera umeda si insalubra, precum si proliferarea epidemiilor de ciuma si holera, care au mentinut relativ scazut numarul de locuitori si au împiedicat semnificativ dezvoltarea cetatii. Cu timpul însa întreaga zona a fost bonificata, paienjenisul de canale au fost deviate, mlastinile s-au uscat.
Decisiv pentru îmbunatatirea terenului a fost construirea Canalului Bega începând cu 1728 si asanarea completa a mlastinilor din împrejurimi. În schimb, terenul de pe raza orasului mosteneste o pânza freatica aflata la o adâncime de numai 0,5-5m: factor care nu permite construirea edificiilor înalte.
Premierele Timisoarei:
• 1718 - atestarea celei mai vechi fabrici de bere din România;
• 1728 - începutul canalizarii Begai, primul canal navigabil din România;
• 1760 - primul oras al monarhiei cu strazile iluminate cu lampi;
• 1771 - editarea primului ziar din România si totodata primul ziar german din sud-estul Europei: "Temeswarer Nachrichten";
• 1854 - primul serviciu telegrafic din România;
• 1855 - primul oras al monarhiei habsburgice cu strazile iluminate cu gaz;
• 1881 - prima retea de telefonie din România;
• 1884 - primul oras de pe continentul european cu strazile iluminate electric, cu 731 de lampi;
• 1886 - prima statie de salvare din Ungaria si România;
• 1895 - prima strada asfaltata din România;
• 1897 - primele proiectii cinematografice din România;
• 1899 - primul tramvai electric din România;
Timisoara (în germana Temeschwar, alternativ Temeschburg sau Temeswar, în maghiara Temesvár, în sârba Temivar, în bulgara Timivár, în trad. "cetatea de pe Timis") este resedinta si cel mai mare oras al judetului Timis, Banat, România. Numele localitatii vine de la râul Timis, numit de romani în antichitate Tibisis sau Tibiscus.
Timisoara detine cel mai amplu ansamblu de cladiri istorice din România, constituit din ansamblurile urbane ale cartierelor Cetate, Iosefin si Fabric. Arhitectura variata, influentele barocului Vienez si multitudinea de parcuri au adus Timisoarei, asa cum s-a spus mai sus, renumele de "Mica Viena" si de "Orasul parcurilor".