Main menu
Manastirea Voronet denumita si Capela Sixtina a estului, se afla la 39 km. de Suceava, construita de catre marele domnitor al Moldovei, Stefan cel Mare in anul 1488, in stil de epoca moldovenesc iar picturile realizate in anul 1547 pe vremea lui Petru Rares.
Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-
O prima atestare documentara a Manastirii Voronet este 22 ianuarie 1472, când Stefan cel Mare dadea calugarilor -
Pictura exterioara apartine lui Grigorie Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-
Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. "Judecata de apoi" capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.
Aici exista un schit de lemn, unde, conform traditiei, a trait Daniil Sihastrul caruia domnul, la ceas de cumpana in timpul luptelor cu turcii, i-
Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model, iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea "Pantocratorului", "Cina cea de taina", "Impartasirea cu paine a apostolilor", "Impartasirea cu vin", "Spalarea picioarelor".
Forma initiala a bisericii mai poate fi vazuta in tabloul votiv; asezata pe un soclu de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-
Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza de discuri smaltuite).