Manastirea Voronet denumita si Capela Sixtina a estului, se afla la 39 km. de Suceava, construita de catre marele domnitor al Moldovei, Stefan cel Mare in anul 1488, in stil de epoca moldovenesc iar picturile realizate in anul 1547 pe vremea lui Petru Rares.
Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul "Sf. Gheorghe" este o sinteza de elemente bizantine si gotice, realizata intr-o maniera proprie, de o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, de o originalitate aparte - stilul arhitectonic moldovenesc.
Pictura interioara a Voronetului este realizata in timpul lui Stefan cel Mare, avand ca model, iconografia bizantina si poarta pecetea epocii artistice stefaniene (stil sobru, concentrat, plin de maretie, reducand la esential imaginile si expresiile). Se remarca imaginea "Pantocratorului", "Cina cea de taina", "Impartasirea cu paine a apostolilor", "Impartasirea cu vin", "Spalarea picioarelor".
Romania
Forma initiala a bisericii mai poate fi vazuta în tabloul votiv; asezata pe un soclu de piatra, cu turla înaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua zveltetea, elanul catre înaltime. Exonarthexul i-a fost adaugat în 1547 la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor al bisericii.
Manastirea Voronet
O prima atestare documentara a Manastirii Voronet este 22 ianuarie 1472, când Stefan cel Mare dadea calugarilor - în frunte cu egumenul Misail - scutire de vama pentru doua maji de peste care vor fi aduse de la Chilia sau din alta parte. În locul vechiului schit de lemn, Stefan voda a ridicat actuala biserica, cu hramul Sfântul Gheorghe. Pisania bisericii arata ca lucrarile de constructie au durat mai putin de patru luni, de la 26 mai pâna la 14 septembrie 1488.
Pictura exterioara apartine lui Grigorie Rosca, eruditul teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi anonimi. Judecata de Apoi ocupa tot peretele de apus într-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica în arta orientului crestin; specialistii o considera, prin amploare, stiinta efectului decorativ si stralucirea policromiei, superioara compozitiilor de la Athos si celor de la Camposanto (Pisa), demna de a fi alaturata Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Kahrie (Istanbul), imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto.
Manastirea Voronet
Vacante | Publicitate | Hoteluri Bucuresti | Harti montane | CD PostCard | Stiri | Jocuri | Bilete de avion | Vacanta la soare | Hoteluri Romania | Magazinul De Case | Aukro | PayPal
Hosted by One.com
.........................
|
Bilete Avion
 |
Romania
|
 |
Bulgaria
|
 |
Turkey
|
 |
Greece
|
 |
Croatia
|
 |
Cyprus
|
 |
Tabloul votiv il prezinta pe ctitor alaturi de doamna Maria Voichita, o fiica si fiul Bogdan, toti in costum de epoca.
Pictura exterioara este de o exceptionala valoare artistica. "Judecata de apoi" capodopera unica in lume, cea mai ampla compozitie, se remarca prin intensitatea dramatica, bogatia imaginatiei, elementele de reinterpretare locala, armoniile coloristice in care predomina albastrul metalic si tonurile aurii.
Aici exista un schit de lemn, unde, conform traditiei, a trait Daniil Sihastrul caruia domnul, la ceas de cumpana în timpul luptelor cu turcii, i-a cerut sfat si ajutor. Cercetarile recente arata ca Daniil nu a fost o figura legendara ci o personalitate istorica reala. Printre pietrele funerare de la Voronet se afla si o lespede cu inscriptia: "Acest mormânt este al parintelui nostru David, ca schimnic Daniil".
Biserica are dimensiuni reduse (25,5 m lungime fara pridvor, 7,7 m lungimea naosului si pronaosului, 10,5 m în dreptul absidelor laterale). Asa cum se înfatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de elansare a edificiului, arcurile frânte la chenarele usilor si ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la abside, friza de discuri smaltuite).
.........................
|
 |
