Pestera de la Vadu Crisului

Localizare si cai de acces. Vechi si bine cunoscut obiectiv turistic, Pestera de la Vadu Crisului îsi tradeaza prezenta prin tumultul apelor care, dupa ce i-au strabatut galeriile, se arunca în Crisul Repede printr-o frumoasa cascada, situata în inima defileului pe care acest important râu transilvan îl formeaza între Suncuius si Vadu Crisului. Aceste doua localitati constituie, de altfel, si punctele terminus ale accesului cu mijloace auto : comuna Vadu Crisului este legata de DN l printr-o derivatie asfaltata de 3 km, în timp ce la Suncuius se poate ajunge si pe un drum secundar care se desprinde la gura Vaii Iadului din soseaua ce urca spre statiunea Stâna de Vale.

Distanta care ramâne de parcurs cu piciorul pe poteca din lungul defileului este de aproximativ 2,5 km din ambele directii. La pestera se poate ajunge foarte comod si cu trenul, deoarece ea se afla la numai 300 m de halta Pestera, de pe linia de cale ferata Cluj-Napoca- Oradea. În imediata vecinatate a obiectivului se întâlneste Cabana Pestera Vadu Crisului, care dispune de cca 80 de locuri si bufet permanent. Cele câteva mici poienite de pe malul Crisului ofera posibilitati modeste de campare. Intrarea în pestera se deschide la o altitudine de 305 m, pe aceeasi terasa în stânca de pe malul stâng al Crisului pe care se afla si cabana.

Date istorice. Actualele noastre cunostinte despre Pestera de la Vadu Crisului îsi au originea în explorarea temerara pe care cantonierul K. Handl o întreprinde în premiera în anul 1903, în perioada construirii caii ferate care traverseaza defileul. La foarte scurt timp dupa aceea, proprietarul terenului, contele Zichy realizeaza o prima amenajare turistica finantînd montarea unor scari si punti de lemn iar J. Czaran editeaza cel dintîi ghid al pesterii (1905). Istoria cavitatii consemneaza apoi cercetarile de biospeologie întreprinse între 1921 si 1927 de Institutul de speologie “E. Racovita”, care efectueaza studii privind climatologia subterana si ecologia faunei cavernicole terestre si subacvatice.

Descriere. Pestera prezinta sectorul aval accesibil al unui drenaj subteran de 4,5 Km lungime aeriana care îsi are originea pe platoul carstic de la ZeceHotare unde Valea Pestireului este captata în subteran prin Pesera Batrînului. Ea este constituita dintr-o galerie unica aproape complet lipsita de diverticule a carei directie este stabilita de o puternica diaclaza.Din aceasta cauza galeria prezinta în cea mai mare parte a sa un aspect caracteristic, fiind relativ îngusta dar avînd bolta ridicata uneori la peste 20 m. La 100 m departare de intrare apare un prim sifon impenetrabil dar accesul este asigurat de un nivel superior, fosil, care ia sfîrsit în Sala Balconului dupa un traseu de 150m.

Acesta este singurul sector în care concretiunile si în special scurgerile parietale sunt mai numeroase, dar majoritatea sunt degradate ca urmare a îndelungatei vizitari a pesterii în conditii precare de supraveghere a vizitatorilor. Pe urmatorii 80 de metri, dupa ce se coboara din nou la nivelul cursului subteran, apa adînca a acestuia ocupa întreaga latime a galeriei justificînd denumirea de Iad pe care primii exploratori, confruntati cu serioase dificultati de înaintare au dat-o acestei portiuni a pesterii apoi spatiul se deschide în Sala Mare, dupa care peisajul subteran ramâne aproape neschimbat pâna la cel de al doilea sifon, cu plaje de pietris si argila însiruite alternativ pe cele doua maluri ale pârâului. Acest al doilea sifon, situat a 750 m de la intrare, devine penetrabil în perioade mai secetoase, permitând accesul în ultima portiune a pesterii, mai bogat concretionata si formata din doua coridoare convergente, dintre care doar unul este ocupat de apele pârâului. Punctul terminus îl constituie un al treilea sifon, de data aceasta permanent închis, a carui traversare ar impune utilizarea scafandrului autonom si care nu a fost pâna acum depasit. Lungimea galeriei cuprinsa între intrare si acest punct este de l 000 m.

Conditii de vizitare. Datorita mai ales diversitatii si importantei faunei cavernicole, Pestera de la Vadu Crisului este declarata monument al naturii. Ca urmare, ea este închisa si nu poate fi vizitata decât sub conducerea ghidului. De altfel, întreg Defileul Crisului Repede constituie o importanta rezervatie naturala, în perimetrul careia turistii au obligatia de a respecta normele de protectie a florei, faunei si peisajului, în interiorul pesterii se interzice cu strictete orice actiune care poate duce la degradarea cadrului subteran.

Traseul turistic al pesterii se desfasoara pe o lungime de 500 m, între intrare si locul numit „La Strâmtoare”, unde o prabusire de blocuri masive nu lasa decât o trecere îngusta. Acest traseu este amenajat cu scari si punti construite din prefabricate de beton montate pe grinzi metalice, astfel încât vizitarea pesterii nu impune un echipament special. Se recomanda, totusi, folosirea cizmelor de cauciuc mai ales în perioadele ploioase, când pârâul subteran ajunge sa depaseasca pe alocuri nivelul puntilor. Cu toate ca pestera a fost electrificata în anul 1969, sunt necesare, de asemenea, mijloace individuale de iluminat, deoarece instalatia a devenit între timp nefunctionala. Programul zilnic de vizitare începe la ora 9 si se termina la ora 17.