PESTERA FOCUL VIU - GHETARUL FOCUL VIU

Localizare si cai de acces.

Pestera se deschide la o altitudine de l 165 m, pe culmea care separa spre sud Groapa de la Barsa de bazinul morfologic al Vaii Galbenei. Principalul punct de reper îl constituie stâncariile Pietrei Galbenei, fata de care intrarea în pestera se afla la numai 550 m, spre nord-vest. Principalul traseu care conduce de la Cabana Padis la acest obiectiv este marcajul cu punct galben al asa-numitului circuit al Vaii Galbenei.

De fapt, acest marcaj trebuie urmarit în sens invers, deoarece pestera e situata pe bucla de întoarcere spre cabana a circuitului, la o distanta de 5 km de baza turistica a Padisului. Accesul cu mijloace auto este posibil pe drumul forestier Balaleasa-Valea Seaca, pe care marcajul turistic îl intersecteaza cu putin înainte de cantonul silvic din Valea Cetatilor. De aici mai sunt de strabatut cu piciorul 1,5 km pâna la pestera, urmând de preferinta marcajul banda rosie al traseului Baita-Valea Seaca-Padis, care însoteste o parte din drum marcajul punct galben al circuitului, deoarece acesta din urma face un ocol pâna în vârful Pietrei Galbenei.

Date istorice.

Ghetarul de Ia Focul Viu este semnalat în lucrarile turistice publicate de J. Czârân Ia începutul secolului, descris cu mai multa îngrijire de V. Puscariu în 1934 si cercetat din punct de vedere stiintific de Institutul de Speologie din Cluj începînd din 1948. Planul detaliat al cavitatii a fost executat de L Viehmann si M. Serban.

Descriere.

Pestera se deschide Ia baza unui perete de calcar printr-o intrare joasa, urmata de o galerie care coboara în panta puternica pîna în Sala Mare. O scara de lemn, îmbatrînita de vreme si cam nesigura, înlesneste totusi depasirea acestei portiuni mai dificile.

Sala Mare, masurînd 68 m în lungime si 46 m în latime, adaposteste un bloc de gheata fosila — al doilea ca marime dupa cel din Ghetarul de la Scarisoara dar foarte probabil de aceeasi vîrsta cu acesta. Centrul salii este ocupat de o imensa aglomerare de trunchiuri, cazute sau azvîrlite de oameni printr-o larga fereastra care strapunge bolta si prin care lumina zilei patrunde din belsug. In latura din dreapta se deschide un fel de crevasa, o rimaie de 20 m adîncime, care nu poate fi coborîta decît cu ajutorul scarilor speologice.

În partea opusa intrarii se vad cîteva stalagmite si scurgeri stalagmitice de gheata, pe care razele soarelui le fac sa scînteieze în orele amiezii, generînd o imagine a carei frumusete se regaseste în denumirea cu valente de simbol data pesterii : Focul Viu... Dincolo de aceste masive de gheata, cavitatea continua printr-o scurta galerie rectilinie, întrerupta de o saritoare de 6 m si închisa de o nisa usor ascendenta. Lungimea totala a pesterii este de 165 m.

Adapostind un depozit considerabil de gheata fosila, al carui volum poate fi estimat Ia aproximativ 25 000 mc, Ghetarul de Ia Focul Viu constituie un foarte important teren de cercetari stiintifice complexe, care permit obtinerea unor date complementare celor furnizate de Ghetarul de Ia Scarisoara în legatura cu mecanismul glaciatiunii de caverna si cu paleoclimatul Muntilor Bihor.

Conditii de vizitare.

Pestera este foarte usor accesibila în sectorul sau superior, unde lumina patrunsa prin hornul din centrul Salii Mari face inutile chiar si lampile cu acetilena sau lanternele electrice.