Manastirea Buna Vestire - Bolintin Vale, judetul Giurgiu - Explorează România cu noi!

InfoGhidRomania.com
Du-te la conținut
Booking.com
Booking.com

Manastirea Buna Vestire - Bolintin Vale, judetul Giurgiu

Manastirea Buna Vestire se afla la 30 Km fata de Bucuresti (autostrada Bucuresti-Pitesti), la aproximativ 5 Km de oraşul Bolintin-Vale (localizare pe harta). In anul 2010 manastirea Buna Vestire Bolintin a fost imbogatita cu un dar de mare pret, daruit de Mihail, Episcopul Episcopiei Romane a Australiei si a Noii Zeelande, o particica din moastele Sfantului Ierarh Nectarie al Eginei.
Sfantul Ierarh Nectarie si-a inceput deja lucarea sa si multi din cei veniti la manastirea Buna Vestire de la Bolintin au primit raspuns rugaciunilor lor.

Manastirea cu hramul Buna Vestire de la Bolintin a stat la rascruce de drumuri si vremuri, ca sfant lacas de inchinaciune. Istoricul Petre S. Nasturel demonstreaza, pe baza unuei insemnari descoperite pe un manuscris grecesc aflat la Muntele Athos, ca manastirea de la Bolintin exista si in timpul domnitorului Basarab I, 1310 – 1352, fiind una din cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca.

Mănăstirea din Pădurea cea Mare de la Bolintin-Vale, consemnează  Constantin Bălan în lucrarea sa ,,Vetre de sihăstrie românească, „este considerată una din cele mai vechi sihăstrii din Codrii Vlăsiei”, iar în Patericul Românesc, în timpul primului Mitropolit al Tării Româneşti, Iachint de Vicina (1372), apare alături de mănăstirile Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Manastirea Cozia, Snagov, Târgovişte, Tânganu, Cotmeana, este menţionată şi mănăstirea de la Bolintin-Vale.
Alexandru Aldea emite primul hrisov care atestă existenţa mănăstirii:
„1433 Martie 15, Târgovişte – Hrisovul lui Alexandru marele voievod,  ce-l dă mănăstirii din Pădurea cea Mare, unde este Buna Vestire, peste apa Argeşului, împotriva Bucşanilor, ca să-i fie satu ce să numeşte Bolintinu jumătate, i proci”. Prima referire la ctitorirea mănăstirii Buna Vestire de la Bolintin-Vale o găsim  într-un document emis de Alexandru-Vodă Coconul, la 2 martie 1626.
In acest document se face  trimitere la cel care a ctitorit mănăstirea ,,ce se numeşte Bolintinul… care a fost făcută din temelia ei de răposatul Pilea logofătu” care a înzestrat-o cu „Pileştii toţi, cu tot hotarul, Bolintinul pe jumătate, o vie la Răzvad şi sălaşe de ţigani.” Pilea logofătu a făcut parte din neamul Izvoranilor de lângă Piteşti şi a fost călugărit sub numele de Filotei monahul, după târnosirea mănăstirii Cozia. Ulterior, spre sfârşitul domniei lui Mircea cel Bătrân, Pilea, fiind logofăt în Sfatul Domnesc, a ridicat mănăstirea cu hramul Buna Vestire în Pădurea cea Mare de la Bolintin-Vale.

Ţinând seama că exista o veche sihăstrie încă din secolul al XIV-lea, înseamnă că a ridicat mănăstirea pe locul vechii sihăstrii. După ce domnitorului Mihail I a fost ucis Pilea s-a retras la mănăstirea de la Bolintin, unde a şi murit în anul 1420. Domnitorii care vor urma după Mircea cel Bătrân vor adăuga la daniile făcute de Pilea Logofătul altele, aşezând mănăstirea de la Bolintin în rândul mănăstirilor de vază ale Ţării Româneşti. Enumerăm mai jos câteva dintre daniile domnitorilor: Vlad voievod  (1436-1446), Vladislav al II-lea (1447-1456), Basarab voievod (1474-1477), Basarab cel Tânăr (1477-1482), Neagoe Basarab (1512-1521).
La acestea s-au adăugat daniile făcute de jupâneasa Caplea (mijlocul secolului al XVI-lea): moşiile de la Dragomireşti şi de la Cârstineşti, ocinele de la Spanţog, Brăniştari, Izvorani şi mai multe sălaşe de ţigani. Socrii lui Mihai Viteazul - Mandea din Izvorani şi soţia sa Neacşa, au dăruit partea lor din Bolintin şi pământul de peste Argeş mănăstirii Buna Vestire.
De aceea în memoria colectivă va rămâne această suprafaţă cu denumirea de Mihaiu Vodă.
Moşia mănăstirii Buna Vestire se întindea de la râul Răstoaca (Sabar), peste apa Argeşului până în vadul râului Ilfovăţ. O lungă perioadă de timp moşia mănăstirii a cuprins satele Bolintin-Vale, Malu-Spart, Ogrezeni, Mihai Vodă (Pileşti), Bucşani şi deţinea satele Burăneşti, Elhoveni, Dragomireşti, vii la Aninoasa, Viforâta, Izvorani, bălţi şi multe sălaşe de ţigani. Era la fel de bogată ca mănăstirea Dealu şi Snagov. Din anul 1651 moşiile mănăstirii sunt preluate de mănăstirea Mihai-Vodă de la Bucureşti, dar intră în posesia acestora abia din 1747 prin ,,poruncă domnească’’.
Din acest moment până la secularizarea averilor mănăstireşti în 1864 moşia fostei mănăstiri de la Bolintin-Vale este administrată de călugării de la mănăstirea Mihai-Vodă de la Bucureşti. Mănăstirea Buna Vestire din Pădurea ce Mare de la Bolintin-Vale dispare la mijlocul secolului al XVIII-lea, probabil, arsă de turci până în temelii. Cercetările istorice făcute de Nicolae Iorga şi Ion Ionaşcu nu au putut stabili poziţia vechii mănăstiri, neexistând nici o urmă a vechii aşezări monahale.
Renaşterea  mănăstirii Buna Vestire. Pe parcursul a peste cincisprezece ani am cercetat documente de la Arhivele Statului şi de la Primăria din Bolintin-Vale, am studiat istoria Ţării Româneşti, istoria pădurilor, lucrări ce conţineau scurte însemnări cu privire la existenţa mănăstirii Buna Vestire de la Bolintin-Vale. Am cules informaţiile din Bolintin, de la bătrâni, preoţi, despre mănăstirea Buna Vestire, aducând noi dovezi despre existenţa vechii mănăstiri.
Am căutat informaţii şi am identificat aşezarea şi a altor mănăstiri care au existat în acea perioadă în vecinătatea mănăstirii Bunavestire de la Bolintin-Vale (Căscioarele, Babele, Roata şi Găiseni).
Pe baza acestor informaţii în anul 2001 ca absolventă  a Facultăţii de Teologie Ortodoxă am susţinut lucrarea de licenţă cu tema ,,Buna Vestire, mănăstirea din Pădurea cea Mare de la Bolintin”, lucrare care a fost publicată şi  se încheia astfel: ,,Sper ca mănăstirea să reînvie, iar clopotele să răsune din nou peste pădure şi oameni.”

Preasfinţitului Varsanufie Prahoveanul, luând cunoştinţă de conţinutul lucrării de mai sus, luminat de harul divin, hotărăşte reînvierea vechiului lăcaş, pentru considerentul că ar fi reprezentat la acea vreme singura unitate monahală din zona de nord a judeţului Giurgiu, cu un impact important pastoral-misionar pentru cler şi credincioşi. Cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Părinte Patriarh Teoctist şi cu osteneala Preasfinţitului Varsanufie Prahoveanul, în perioada 2001 – 2004, cu aprobarea Consiliului Economic al Mănăstirii Radu Vodă, a fost achiziţionat terenul din zona cunoscută sub denumirea de ’’Mihaiu Vodă”, situat între localităţile Bolintin-Vale şi Bucşani.
Sfintirea noului schit de catre un sobor de preoti
În 2004 un sobor de preoţi, în frunte cu Preasfinţitul Varsanufie Prahoveanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a sfinţit locul pentru ridicarea noului schit, metoh al mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, ce urma să-i aibă ca ocrotitori spirituali pe  Sfântul Ierarh Nectarie, Sfântul Mare Mucenic Mina şi Sfântul Sava cel Sfinţit.
Până în anul 2007, cu ajutorul credincioşilor din localităţile din jurul mănăstirii şi a preoţilor din parohiile învecinate şi a călugărilor de la mănăstirea Radu Vodă, s-au construit cinci chilii, o trapeză, două grajduri, gospodăria anexă şi s-a realizat  amenajarea iniţială a drumurilor. De asemenea, începând cu anul 2005 Preasfinţitului Varsanufie Prahoveanul face formalităţile necesare pentru construirea noului sfânt lăcaş. Preasfinţia sa Varsanufie Prahoveanul a construit noul lăcaş cu trudă şi rugăciune neîncetată, redând locuitorilor de pe aceste meleaguri bucuria de a se ruga acolo unde    sihastrii şi călugări s-au nevoii cândva şi s-au rugat „pentru neamul acesta şi ţara aceasta”.
La iniţiativa Preasfinţitul Varsarnufie Prahoveanu, întemeietorul sfântului lăcaş de la Bolintin-Vale, a părinţilor săi, prin jertfa şi strădania ctitorului bisericii doamna Elena Nicolae şi a familiei sale, soţul - Nicolae Dumitru, copiii Cătălin George şi  Alina Valentina, din ziua sărbătoririi a Sfântului Prooroc Ilie a anului 2005 şi până la sfârşitul anului 2007, s-a ridicat biserica mănăstirii.
În anul 2000, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în Şedinţa de lucru din 23 februarie la propunerea Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureştilor, fusese aprobată înfiinţarea Episcopiei Giugiului, prin desprinderea judeţului Giurgiu din cadrul Arhiepiscopiei Bucureştilor. În ziua de 8 februarie 2006 în scaunul de episcop al Giurgiului a fost ales Preasfinţitul Părinte Ambrozie. În cuvântarea ţinută o dată cu evenimentul întronizării Prea Sfinţiei Sale Ambrozie la 9 aprilie 2006 ca prim episcop al Giurgiului, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist face referire pentru prima dată în mod oficial la Mănăstirea Buna Vestire de la Bolintin-Vale.
Preasfintitul Parinte Ambrozie - Episcopul Giurgiului
În momentul întronizării Părintelui Ambrozie, ca episcop al Giurgiului, funcţionau în judeţul Giurgiu doar două mănăstiri, Comana si Delta Neajlovului. În şedinţa Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei din 15 februarie 2008, la convocarea Patriarhului Daniel, s-a hotărât transformarea metocului mănăstirii Radu Vodă din Bucureşti, Mănăstirea Buna Vestire, (mănăstire de călugări) şi trecerea acesteia sub jurisdicţia canonică a Episcopiei Giurgiului.
Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, înconjurat de soborul de preoţi, diaconi şi de părinţi consilieri de la Centrul Eparhial deseori a cercetat obştea Mănăstirii Buna Vestire. Aici, în biserica mănăstirii, Preasfinţia Sa a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească şi tot aici, Întâistătătorul eparhiei noastre a hirotonit preoţi şi diaconi, şi a rostind cuvinte de zidire duhovnicească.
Noua  mănăstire ridicată „peste apa Argeşului” are ca ocrotitori pe Sfântul  Ierarh Nectarie Taumaturgul, Sfântul  Mare Mucenic Mina şi Sfântul Sava cel Sfinţit, cu binecuvântarea Fericitului întru adormire Teoctist Patriarhul.

In anul 2010 manastirea a fost imbogatita cu un dar de mare pret, daruit de Mihail, Episcopul Episcopiei Romane a Australiei si a Noii Zeelande, o particica din moastele Sfantului Ierarh Nectarie al Eginei.
Sfantul Ierarh Nectarie si-a inceput deja lucarea sa si multi din cei veniti la manastirea Buna Vestire de la Bolintin au primit raspuns rugaciunilor lor.
Ca  stareţ al Mănăstirii Buna Vestire este părintele  Mina, care din anul 2007 a reuşit să dinamizeze viaţa duhovnicească a  sfântului lacaş şi s-a îngrijit de împodobirea bisericii şi aducerea în bună rânduială a stării materiale din mănăstire. Necontenit vin aici, într-un loc unde  până de curând  nu exista mai nimic, să se închine şi să se roage, creştini din diferite localităţi, fiind întâmpinaţi de părintele stareţ cu grijă şi dragoste părintească.
Astazi clopotele manastirii se aud peste Padurea cea Mare, peste campie, in toate satele din imprejurimi. Frumusetea locului in care este ridicata noua manastire aduce liniste in sufletele tuturor. Oamenii penru o vreme lasa totul in urma si regasesc aici taina credintei, a smereniei, a iertarii. Rugaciunea rostita in taina aduce fiecaruia speranta, bucurie, alinare. Obşte: de calugari
Hram : Buna Vestire, Sf. Ierarh Nectarie, Sf. Mare Mucenic Mina si Sf. Sava
Localizare: Orasul Bolintin-Vale, jud. Giurgiu
Acces: din A1 Bucureşti - Piteşti, de la indicatorul spre Bolintin-Vale (17 km din Linia de Centură), DJ 601 şi DL spre SV 10,5 km până la mănăstire.
Mănăstirea Buna Vestire Bolintin-Vale
Adresa: loc. Bolintin-Vale, 085100, jud. Giurgiu, C.P. 10 O.P. Bolintin- Vale, Stareţ: PC. Mina Străinu
Contact: Tel: 0765.488.745, Website: www.buna-vestire.ro
Autor Gabriela Dumitru
Înapoi la cuprins