Principalele cursuri de Ape din Romania - Ghid Turistic Romania

România are o bogata retea hidrografica. Cele mai importante ape ale României sunt:
   
Dunarea: Al doilea fluviu din Europa ca dimensiuni si debit (dupa Volga), având 2.860 de kilometri lungime, dintre care 1.075 km se afla în România. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra,prin râurile Breg si Brigach, suprafata bazinului hidrografic fiind de 805 300 km2. Sectorul inferior, de la Bazias la varsare, are 1.075 km, dintre care 144 km sunt parcursi printr-un defileu, cu o portiune numita ,,Cazane''. Dunarea este un important drum fluvial international, curgând prin 10 tari (Austria, Bulgaria, Croatia, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Slovacia, România, Ucraina si Serbia) si are afluenti în alte sapte tari. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta si Belgrad.
   
Mures: Afluent al Tisei. Muresul este al doilea râu ca lungime din România, dupa Dunare. Are 803 kilometri, din care 761 kilometri se afla pe teritoriul României. Izvoraste din Muntii Hasmas (Carpatii Orientali), trece prin depresiunea Giurgeu, traverseaza Muntii Caliman si Gurghiu (prin defileul Toplita-Deda, lung de 50 de kilometri), strabate partea centrala a Podisului Transilvaniei (trecând prin orasele, Reghin, Târgu-Mures, Iernut, Aiud), intra în Câmpia Aradului, trece prin municipiul Arad si, la vest de orasul Nadlac, defineste granita între România si Ungaria pe 31 de kilometri, dupa care intra în Ungaria si se varsa in Tisa. În Antichitate era numit Maris sau Marisia.
   
Olt: Este un afluent al Dunarii, având a lungime de 615 kilometri. Izvoraste din Muntii Hasmas si traverseaza partea de sud-est a Transilvaniei. Apoi traverseaza Carpatii Meridionali prin defileul Turnu Rosu si traverseaza Câmpia Româna, formând limita între Muntenia si Oltenia. În vecinatatea Oltului sunt asezate orasele (municipiile) Miercurea Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Fagaras, Râmnicu Vâlcea si Slatina. Tronsonul de la Fagaras la Dunare a fost amenajat printr-un lant de centrale hidroelectrice.
   
Prut: Lung de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi ai Ucrainei, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe directia sud-est. Se varsa în Dunare lânga Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita între România si Republica Moldova. În perioada interbelica râul era navigabil pâna la Ungheni, însa în perioada comunista navigatia pe râu a fost treptat abandonata, senalul nemaifiind întretinut decât pe partea Republicii Moldova pana la Leova. Are însa un debit mic (de peste doua ori si jumatate mai mic decât Siretul). Principalul afluent pe partea dreapta este Jijia cu afluentii Bahlui si Baseu. Pe Prut exista amenajari hidroenergetice (la Stânca-Costesti) realizate împreuna cu URSS.
   
Siret: Izvoraste în Carpatii de nord, pe teritoriul Ucrainei de azi, în Bucovina de Nord. Parcurge 706 km si se varsa în Dunare, lânga Galati. Dintre afluentii Dunarii pe teritoriul Romaniei, are cel mai mare bazin hidrografic din tara, fiind râul intern cu cel mai mare debit de pe teritoriul Romaniei (un debit mediu multianual de peste 225 mc/s la varsare). Principalii afluenti ai Siretului sunt: pe partea dreapta Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si Buzau, iar pe partea stânga, Bârlad. Pe cursul sau, au fost realizate în perioada comunista mai multe baraje si lacuri de acumulare, reducând, nu eliminând, pericolul de inundatii (cele mai recente au fost în anul 2005). Principalele orase de pe sau din apropierea cursului sau sunt: Siret, Pascani, Roman, Bacau, Adjud si Galati.
    
Alte râuri importante sunt Somesul, Crisurile, Timisul, Jiul, Arges si Ialomita.
Cu toata densitatea mare a retelei hidrografice, din punctul de vedere al resurselor generate pe teritoriul propriu (fara aportul adus din alte tari de Dunare si alte râuri mai mici) România este una din tarile cele mai sarace în resurse de apa pe kilometru patrat din Europa.