Pestera Liliecilor - Ghid Turistic Romania

Localizare si cai de acces. Pestera se gaseste la capatul nordic al satului Bistrita, la 150 m distanta de manastirea Bistrita, in versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 m fata de vale. Din soseaua Ramnicu Valcea-Targu Jiu, unde se afla un indicator ce invita la vizitarea pesterii, se intra mai intai in Comuna Costesti, iar de aici pana la pestera mai sunt 7 km. Posibilitati de cazare sunt la motelul si popasul turistic din localitatea Horezu.
      
Date istorice. Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici in evul mediu, in 1635 calugarii Macarie si Daniel au ridicat in pestera un mic schit, care a fost apoi recladit in 1916. Tot ei au cladit in partea opusa a pesterii o capela, in care se pastrau moastele sfantului Grigore Decapolitul.
In literatura de specialitate este mentionata pentru prima data in 1929 de E. Racovita. Cercetarile de biospeologie au pus in evidenta o fauna icavernicola abundenta si au fost publicate in 1951 (P. A. Chappuis si R. Jeannel) si 1955 (M. Dumitrescu, J. Tanasachi si T. Orghidain).

Descriere. Pestera, in lungime de 250 m, este amenajata si electrificata. Dupa ce urcam treptele dinaintea intrarii, patrundem intr-un culoar ingust si scund care, dupa 30 m, ne conduce intr-o sala mai mare. inainte cam cu 10 m de o scara, se poate urca peste o mare lespede suspendata si patrundem intr-un culoar infundat, si reprezinta etajul superior al pesterii.
Din galeria principala urcam un mic prag si patrundem intr-o galerie in al carei capat se afla Izvorul - doua mici gururi cu apa.

Revenind la galeria principala, facem un larg ocol si coboram la cealalta intrare a pesterii, care este mult mai mare si sub care se afla construit micul schit. Privelistea din acest punct asupra Cheilor Bistritei, imbinarea dintre cadrul natural si ambianta istorica confera locului un farmec deosebit, de fapt, principalul element de valoare peisagistica al acestei amenajari turistice. Ne intoarcem prin galeria principala pentru a vedea si Altarul, in tavanul galeriei se afla uneori mari colonii de lilieci, pe seama carora in aceasta pestera s-au format mari cantitati de guano, cu o grosime apreciata la 1,7 m si un volum de 10 vagoane.
Pe acest depozit s-a dezvoltat o bogata fauna guanofila. Deoarece aceasta mica pestera reprezinta cea mai estica aparitie de fauna troglobionta din Carpatii Meridionali, ea are o importanta biospeologica mare.
Este totodata remarcabila prin elementele sale istorice, prin completarile si utilizarile pe care i le-a dat omul, alaturandu-se putinelor situatii de acest gen din tara noastra.

Conditii de vizitare. Fiind amenajata si electrificata, poate fi vizitata in tinuta obisnuita.