Pestera Munticelu - Cheile Bicazului - Explorează România cu noi!

InfoGhidRomania.com
Du-te la conținut
Booking.com
Booking.com

Pestera Munticelu - Cheile Bicazului

Peştera Munticelu sau Peştera Ghiocelu.
Localizare şi căi de acces Peştera Munticelu. Peştera Munticelu este situata pe versantul stang al Vaii Bicazului, in Masivul Surduc - Munticelu, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Deşi sunt printre cele mai mari şi mai spectaculoase din ţara noastră, Cheile Bicazului prezintă puţine fenomene carstice.
Pestera Munticelu - Neamt
Dintre acestea, două peşteri sunt mai cunoscute: Toşorog şi Munticelu. Peştera Munticelu se găseşte la ieşirea din Cheile Bicazului, în baza calcaroasă Surduc - Munticelu, în versantul stâng al Bistriţei. Din şoseaua ce face legătura între Bicaz şi Gheorghenii, pe un traseu pitoresc, drumul spre peşteră începe în dreptul carierei Surduc, la o distanţă de 250 m de intrarea în Cheile Şugău-lui. Urcuşul se face în apropiere de limita dintre calcare şi formaţiunea de fliş, mai întâi în serpentine, apoi tot mai abrupt, până la o altitudine relativă de 300 m şi durează 45 minute. Înainte sau după vizitarea peşterii este recomandat să ne rezervăm 2 ore şi pentru un mic circuit al Cheilor Şugăului.
Pestera Munticelu - Neamt
Date istorice Peştera Munticelu. A fost descoperită în primăvara anului 1973, de câţiva copii plecaţi la cules de ghiocei, în acelaşi an ea este cartată de L Povară şi G. Diaconu, iar în 1973 N. Acrâşmăriţei şi M. Ciobanu publică schiţa peşterii şi descrierea sa. Publicitatea nepotrivită şi neluarea la timp a unor măsuri de amenajare şi protecţie au făcut ca peştera să sufere importante degradări.
Descriere Peştera Munticelu. Deşi de mici dimensiuni (lungimea este de 120 m), Peştera Munticelu este deosebită prin morfologia sălii principale şi prin formaţiunile stalagmitice. După intrarea scundă (1,5-1 m), urmează un culoar descendent de 10 m, care ne conduce într-o sală mare, lungă de 30 m şi înaltă de 4-5 m, la care se reduce de fapt întreaga peşteră. Sala este dezvoltată pe o diaclază înclinată spre est cu 30-40°. În partea inferioară sala are planşeul neted, acoperit cu argilă şi crustă stalagmitică. De aici, o mare îngrămădire de blocuri urcă în trepte, ca un amfiteatru, către vest.
Pestera Munticelu - Neamt
Elementul peisagistic cel mai frapant îl constituie marea bogăţie de stalagmite luminare, în partea nordică a sălii ele formează o adevărată pădure, care, când a fost descoperită peştera, forma cea mai mare densitate de stalagmite-lumânare din ţara noastră. Aceste formaţiuni se dezvoltă în condiţiile unei alimentări constante, în care picătura căzută depune, în momentul impactului cu vârful stalagmitei, întreaga cantitate de calcit pe care o conţine.
Existau în Peştera Munticelu stalagmite lumânare înalte de 3 m, dar nu mai groase de 3 cm.
Alte speleoteme demne de interes sunt stalactitele fistulare, care în câteva puncte formează adevărate ploi de „macaroane”. Diverticulul sudic adăposteşte un mic lac, căptuşit cu calcit spongios, imaculat, într-un alt diverticul se află oseminte ale ursului de peşteră, între care un femur fixalt într-o stalagmită - un adevărat certificat de autenticitate şi vechime.

Geneza Peşterii Munticelu este legată de tectonica de versant a masivului Munticelu. O fractură principală orientată nord-sud a intersectat un plan tectonic înclinat spre est şi paralel cu alte două litoclaze. Dizolvarea intensă produsă în zona de intersecţie a acestor accidente tectonice a sculptat marea sală, în care apoi au avut loc prăbuşiri de blocuri, ce au condus la aspectul actual.
Condiţii de vizitare Peştera Munticelu. Se poate vizita în orice anotimp, fără echipament special. Vizitarea normală durează 30 minute. Iubitorii fotografiei subterane pot afla aici o mare varietate de subiecte, în condiţii de lucru foarte confortabile, cel mult cu grija de a nu distruge, din greşeală, încă uma din stalagmitele rămase.              Autor C. Lascu
Înapoi la cuprins